Iubeste-ma!

Eu te implor! Te rog împărăteşte!
Iubeşte-mă!
Doboară-mă în visuri împlinite
Să ştiu că au fost auzite ale mele rugăminte,
Căci şopteam cîndva eu gînduri neîntîlnite
Şi-n cuvinte neauzite.
Uitare! A fost doar un tremurător trecut
Şi acum, cu cuvinte de mut
Te rog!
Iubeşte-mă!
Iubeşte-mă! Iubeşte-mă nemărgineşte!
Te rog şi te implor orbeşte
De ce? De ce o fac prosteşte?
Nu ştiu! Tăcerea izbucneşte!
De ce? De ce nu poate ea răbda?
Nu ştiu! Dar spune te rog Da!
Iubeşte-mă!
Cu ai tăi ochi, cu ale tale buze
Iubeşte-mă,
Nu voi accepta scuze!
Iubeşte-mă!
De ce? De ce să mă iubeşti?
Nu ştiu! Dar tu iubeşte-mă!