Şi uneori plecăm

Şi uneori plecăm. Plecăm în pofida faptului că iubim. Plecăm în pofida faptului că în locul în care ne îndreptăm vom da doar de frig. Plecăm din simplul motiv că nu rezistăm, sau, poate că am pierdut singuri înşine. Da, am pierdut. Am pierdut un vis, o imaginaţie, o viaţă ce nu s-a născut. Şi după o luptă dusă în gol, realizăm că am zdrobit minute pentru o fericire inexistentă. Da, ca nişte câini buimatici noi plecăm, dăm dovadă de slăbiciune şi laşitate, dăm de ruşine un orgoliu crescut în ani, dăm la naiba tot.. şi plecăm. Nişte laşi, toţi ne numesc nişte laşi, căci am plecat, dar, nimeni, absolut nimeni nu pleacă de acolo unde îi este bine.