Ieşim să vînăm..

Atunci cînd ne plimbăm prin parc, mergem pe străzi sau pur şi simplu călătorim cu transportul public, noi îl/o căutam cu ochii pe persoana care ne lipseşte. Mereu găzduim o speranţă " poate azi îl/o întîlnesc? Aşa, întîmplător, la o intersecţie ... " . Ochii fac eştafeta de la un om la altul, priviri minuscule ce tind să devină eterne, însă eşec peste eşec .." nu azi" .Atît de des ne întrebăm unde e a doua jumătate, mai ales atunci cînd suferim, atunci cînd simţim că pămîntul dispare de sub picioare, " unde eşti? te rog, apari " . Ieşim la plimbări, însă în realitate ieşim să vînăm, să vînăm fericire, să vînăm dragoste,să vînăm sufletul ce lipseşte.